„De ce a devenit Erdogan anti-euroatlantist?

putintuscisusirs

Bombardamentele aeriene rusesti au fost extrem de eficiente, întrucît au fost planificate pentru a creea brese în dispozitivele rebelilor islamisti, pe care trupele de uscat ale armatei siriene le-au putut dezvolta, eliberînd peste 50 % din teritoriul ocupat de rebeli. CIA si Pentagonul au esuat în ceea ce priveste crearea unei armate de opozanti care sa lupte cu armata lui Bashar Al Assad, în Siria. De aceea, spre deosebire de Rusia, asa-zisa coalitie anti-Stat Islamic, condusa de SUA, n-a produs în peste doi ani de bombardamente, nicio destructurare semnificativa a Statului Islamic pentru ca la sol, n-au existat trupe aliate americanilor care sa profite de ele si sa le exploateze.

Hocus – pocus cu teroristul american Mohammad Munaf

mohammad-300x225

Afacerea Răpirea din Irak este o sursă nesecată de mistere și surprize chiar și acum, la 11 ani de la răpirea și recuperarea unor cetățeni români, operațiuni secretizate și astăzi din “înalte rațiuni de stat” . Documentele intrate recent în posesia redacției Avertisment.net, dovedesc faptul că, în încercarea disperată de a ascunde adevărul despre această afacere (strâns legată de traficul ilegal de armament), autoritățile române și-au dat cu stângul în dreptul și comit gafe impardonabile.

UE? Mulţumesc. Nu vreau. Prefer democraţia

billedereu-2dcensur-20-28hammer-2dsegl-2dmundbind-295

Da. Votul pentru Brexit a fost esenţial şi pentru acest lucru: separă clar apele.

De acum, nu doar ţinând cont de declaraţia lui Martin Schulz, conform căreia filosofia UE nu ar fi democraţia, dar şi de felul în care a înţeles să acţioneze Uniunea Europeană mai ales după Maastricht, avem, ca cetăţeni români. în faţă doar două opţiuni:

– pentru democraţie

– pentru Uniunea Europeană

Schulz nu a făcut altceva decât să dezvăluie un plan de multă vreme al UE. Toţi observatorii Uniunii au putut remarca cum opţiunea democratică a fost tot mai mult marginalizată şi cum tot timpul s-au căutat soluţiile care să ignore apelul la democraţie

Desigur, ambele tabere au argumentele lor.

FAȚA ÎNTUNECATĂ A DNA: INCOMPETENȚA, CORUPȚIA ȘI IMORALITATEA UNOR PROCURORI ANTICORUPȚIE (I)

images

DECLARAŢIE POLITICӐ

• Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale • Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA • Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție • Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul strain? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale •

Despre Curtea Constituţională

curtea-constitutionala-ccr.62ub1tfljm

De fiecare dată când România ajunge la mâna Curţii Constituţionale, nu pot să nu mă gândesc cât de importantă este această instituţie şi cât de prost este alcătuită.

În primul rând este absurd să gândim Curtea Constituţională ca un tribunal, alcătuită exclusiv din judecători sau jurişti.
În fapt, CCR-ul este o instituţie politică, cu impact asupra legislativului: CCR-ul solicită imperativ modificarea unor legi, pe care le socoteşte punctual sau integral neconstituţionale.

DON QUIJOTE DE ROMANIA

12310439_1077764795567514_2127188692570973422_n

In mai toate tarile europene exista o legislatie rutiera care impune limitari de viteze pe autostrazi,la 120-130 km/ora,cu exceptia Germaniei,unde pe 46% din ele nu exista limite,deci daca ai o masina care merge cu 400 km/ora(ca Bugatti Veyron,de exemplu),o poti « calca » la maxim.In majoritatea tarilor europene se fac,de asemenea,campanii care ne explica in ce masura viteza excesiva este periculoasa,ucide,schilodeste,ce consecinte nefaste are aceasta.Nicaieri nu se mentioneaza faptul ca in Germania,chiar pe autostrazile fara limitari de viteza,procentul accidentelor in sine plus al accidentelor mortale datorate vitezei este mult mai mic,cu aproximativ 59%,decat pe restul retelelor.Nicaieri nu se mentioneaza ca cei care au introdus limitarea vitezei pe autostrada la 130 km/ora au fost chiar nemtii,ca o consecinta a crizei de dupa al doilea razboi mondial,cand economiile in toate domeniile se impuneau.